Profesorul si cercetatorul Horia Stamatin

Monografiile unor sate sau ale unor grupuri de sate asezate pe vai mai mult sau mai putin intinse, realizate pe baza documentelor istorice, publicate sau inedite, reprezinta cercetari de mare insemnatate pentru istoria sociala, economica si culturala. Atunci cand autorul unei astfel de lucrari este si un bun cunoscator al istoriei limbii si cand in lucrare sunt prezentate informatii privitoare la numele proprii de persoane si de locuri - sunt parte a istoriei zonei cercetate. O astfel de lucrare este "Valea Horaieti- istorie si onomastica de la origine pana in prezent" de Horia Stamatin, pe care, prin problematica si amploare, nu o putem asemana cu nici una din monografiile pe care le cunoastem. O simpla parcurgere a "Sumarului" este Citeste mai mult...

1. Valea Horaietii este un anonimat al istoriei. Daca sub raport geografic hartile militare n-au putut sa o ignore, din punct de vedere istoric ea impartaseste soarta criptica a atator vai din tara, in care urmele pasilor voievodali sunt dosite de vremuri potrivnice, amestecate de botforii cotropitorilor si spulberate de copitele cailor marunti, de stepa.

A o scutura de ceata si intuneric este o intreprindere temerara, echivalenta cu deschiderea unei mine intr-o regiune muntoasa in care numai profilul zonei presupune filoanele de aur.

Istoriografia vaii Horaiata este ca si inexistenta. La inceputul secolului al XX-lea un invatator cu inima mare intuieste si se infioara de adancimea nepatrunsului, ii smulge doar o legenda despre intemeierea satului Bogdanesti s Citeste mai mult...

Perioada sec. al XIX-lea a fost una din cele mai frãmântate, dar si din cele mai strãlucite din istoria României, transformând în fapt marile idealuri, de veacuri ale poporului: Unire, Libertate, Independentã nationalã.

Tãrãnimea a fost sufletul, iar boierimea luminatã a fost artizanul acestor mari împliniri.

Transformãri importante în organizarea materialã a societãtii creazã conditiile unei economii moderne, bazate pe relatii de schimb, de piatã, lãsând în urmã, avatarurile unei structuri autarhice.

Valea Horãietii nu a rãmas insensibilã la impactul produs de tãvãlugul istoriei. Ar fi nedrept si pânã Ia urmã absurd sã o scoatem din lantul desenirii pe considerentul izvoarelor sãrace de informare.

Citeste mai mult...

Pãmântul de pe Valea Horãietii continuã sã fie împãrtit în mosii ca unitãti teritoriale independente, apartinând fiecare unui anumit sat, cu hotare în general stabile, determinate prin mãsurãtori si stâlpite prin pietre de hotar, în prezenta megiesilor. Am arãtat în capitolul anterior cum treptat, dintr-un trup unitar, mosia satului ajunge prin faze succesise hasurata in hlize; hotarele care altadata desemnau numai mosii satesti, incep acum sa functioneze si in interiorul lor, marcand stapaniri individuale. Mosia satului intrã în acest secol cu integritatea stirbita încã din secolul trecut, ca urmare a iesirii din indiviziune a unor membri ai obstii. In aceastã vreme o mosie fãrã hotare interioare, stãpânitã în toatã cuprinderea ei în devãlmãsie de comunitat Citeste mai mult...

Pacea de la Adrianopol din 1829, incheiata in urma razboiului ruso-turc, a insemnat pentru tarile romane o relansare economica, prin ingradirea mai accentuata a monopolului Portii. La 1820, Moldova vindea turcilor 1.500.000 chile de grau, cu un sfert din pretul obisnuit in tara. Libertatea comertului a dirijat economia noastra agrara spre o productie de schimb. Or, aceasta productie in plus, pentru scoaterea ei pe piata, in conditiile unei tehnologii agricole inapoiate, se putea realiza doar prin extinderea suprafetelor arabile. Urmarea fireasca a fost largirea terenurilor agricole pe seama celor impadurite sau intelenite. Nume de locuri ca Saca, Secatura, Curatura sunt dovezi ale extinderii suprafetelor cultivate. In 1846, in marturia hotarnica facuta pentru alegerea Partilor Schitului Or Citeste mai mult...

Libertatea comertului a dat un impuls necunoscut pânã acum relatiilor de schimb pecuniar. Absenta unui sistem monetar national era o frãnã în dezvoltarea relatiilor de piatã. Dominatia otomanã constrânsa pierde unele prerogative, dar nu este complet anihilata. Incercarea, in timpul Regulamentului Organic, de a face ordine in sistemul monetar esueaza ca urmare a opozitiei turcilor. De aceea pana in 1867, in tara circulau toate monedele existente in Europa, peste 70. Cele mai utilizate erau galbenul olandez si austriac, egal eu 32 de lei, sfantul austriac, cotat la 2 lei si 10 paraIe, sorcovatul (varianta a lui sorocovat) moneda de argint ruseasca, care in 1838 se schimba pe 2 lei si 30 parale carboava, moneda de argint ruseasca, egala cu rubla si aceasta eu 10 lei, irmilicul, moneda Citeste mai mult...