Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Anunțuri de utilitate publică

Anunturi de utilitate publicaAnunțuri de utilitate publică

SCIM

Sistem de control intern/managerial

Oferte vanzare terenuri agricole

Oferte de vanzare conform Legii nr. 17/2014

BUGET 2017

BUGET INITIAL 2017

BILANTURI

BILANTURI 2017

Investitii in comuna Bogdanesti 2017-2020

Inaugurare "Centru de ingrijire zi „Stejarul", pentru copiii aflati in situatii de risc" din comuna Bogdanesti, judetul VasluiComuna Bogdanesti beneficiaza de finantare prin PNDL 2017-2020 pentru urmatoarele obiective de investitii

Documente de interes public

Documente de interes public


DESPRE COMUNĂ --> Cultură

Valea Horaietii - secolul al XIX-lea - Dezvoltarea economiei -Comertul si sistemul monetar

Libertatea comertului a dat un impuls necunoscut pânã acum relatiilor de schimb pecuniar. Absenta unui sistem monetar national era o frãnã în dezvoltarea relatiilor de piatã. Dominatia otomanã constrânsa pierde unele prerogative, dar nu este complet anihilata. Incercarea, in timpul Regulamentului Organic, de a face ordine in sistemul monetar esueaza ca urmare a opozitiei turcilor. De aceea pana in 1867, in tara circulau toate monedele existente in Europa, peste 70. Cele mai utilizate erau galbenul olandez si austriac, egal eu 32 de lei, sfantul austriac, cotat la 2 lei si 10 paraIe, sorcovatul (varianta a lui sorocovat) moneda de argint ruseasca, care in 1838 se schimba pe 2 lei si 30 parale carboava, moneda de argint ruseasca, egala cu rubla si aceasta eu 10 lei, irmilicul, moneda turceasca cotata eu 3 lei si 30 parale in 1838 si napoleonul' francez cu chipul lui Napoleon, moneda de aur in valoare de 54 de lei. Leul era moneda nominala, cu care se calcula valorile banilor straini. Este insa folosit frecvent si ca moneda de circulatie. Subdiviziunile leului erau paraua, 40 parale faceau I leu, si banul, 120 de bani, 1 leu. Toate monedele enumerate au circulat in epoca si pe Valea Horaietii, Lascar Bogdan cumpara mosia Borasti cu 2.000 de galbeni olandezi, iar mosia lui Lambrino din
Untesti cu lei. Petrache Petrovici ia In posesie casele si pamantul raposatului Gavril Tufa din Orgoiesti cu 50 de galbeni austrieci. Sandu Petre din Untesti imprumuta 20 de carboave de la Ilie Petre. Vadra de vin era preteluita in 1844, 4 lei si 60 parale, cotul de sifon, un irmilic.

Relatiile de schimb au atras in circulatia pietei la inceput toate bunurile materiale, incepand cu mijloacele de productie si terminand cu obiecte insignifiante. Ceea ce e dezolant e ca insisi oamenii sunt marfa apreciata in bani. Soarta aceasta o au robii tigani. In 1838, Lascar Bogdan vinde doua salase de tigani, 10 suflete de robi, fiului sau Lascarache, cu zece galbeni olandezi sufletul, cat o pereche de boi in 1855. Raposatul ban Gh. Gociu avea amanetate in 1852, 44 de suflete de tigani robi de pe mosia sa din Corlatesti pentru 18.000 lei, socotiti "unul cu altul cate 300 lei de fiecare suflet".

Daca in secolul trecut negotul eu vitele prevala fata de vanzarea cerealelor, acum raportuI se schimba in favoarea produselor agricole. In 1844, polcovnicul Toader Gisca cumpara 18 chile de grau cu 60 de lei chila. In 1865, razesii din Corlatesti angajeaza vanzarea a 210 chile porumb.

Zarzavaturile iau si ele drumul pietei. Lascar Bogdan trimite oameni din Borasti, in 1838, cu verdeturi de vanzare la Iasi.

Intr-o societate cu o economie industriala inexistenta, pretul produselor de hrana este extrem de scazut in raport cu cele ale articolelor industriale. In epoca fanariota, faina de porumb era un ban vechi kg, gaina 19, untul 30, iar 1 kg de zahar costa 70 de bani, adica de 70 de ori mai mult decat 1 kg de faina de porumb.

Oamenii se aprovizionau cu produse industriale din targul de la Barlad, care se tinea saptamanal. Unele marfuri Ie luau din comertul ambulant. Caruta de petrol lampant si cu pacum de uns rotile, caruta cu peste, cu sare treceau toate pe la poarta.

Din comertul itinerant oamenii cumpãrau încã unele obiecte de gospodarie pentru rãzboiul de tesut, sticlã pentru geamuri etc.

O viatã intensã comercialã se manifestã si prin înmultirea târgurilor, a locurilor unde se încheie tranzactii. Domnitorii acordau boierilor si mãnãstirilor dreptul de a înfiinta pe mosiile lor târguri. In 1840, Mihail Grigore Sturza voievod harazeste prin hrisov domnesc colonelului Lascãr Bogdan privilegiul de a face la mosia sa din s. Untesti 12 adunãri de iarmaroace pe an si "zi de târg în fiecare sãptãmânã".

Comertul cu bãuturi alcoolice era cel mai în floare, cârciumile erau numeroase. Frecvent ele fiintau pe lângã mori. Stãpânul mosiei, o datã cu moara, îsi deschidea alãturi si o crâsmã, unde îsi vindea productia de vin si rachiu. De obicei crasma era datã în arendã, cel mai adesea unui evreu, care nu avea voie sã introducã bautura strãinã, în afarã de aceea a boierului. Gh. Gociu avea douã cârciumi: una Ia moara de la Corlãtesti si a doua pe dealul Foltestilor, unde avea cele 14 pogoane de vie de asezatã, probabil, la drumul de pe zare care venea de la Dinga si mergea pe deasupra Foltestilor, a Uliei si a Untestilor, coborând la Drumul Mare spre Bârlad. Aici cârciuma avea pivnite de piatrã. Banii pentru societatea capitalistã sunt ca aerul si hrana pentru om. Ea se sustine si se dezvoltã prin acumulare de sume tot mai mari in vederea investirii spre cresterea capitalului. Sursele de alimentare erau in aceasta vreme exploatarea pãmântului de cátre stãpâni sau arendasi, comertul, camãta. Mari creditori pe Valea Horãietii erau Iordache si Gheorghe Oprisan si vornicul Costache Conachi.

Cei mai cãzuti în plasa cametei s-au dovedit a fi rãzesii din Untesti, a caror mosie era sub presiunea si permanenta amenintare din partea Lainbrinestilor. Cãmãtarii voiau sã aparã ca filantropi, nepretinzând dobândã sau când o cereau era cea legiutã. Sub aceastã mascã de binefãcãtori ei luau în realitate o dobândã mult mare decât cea obisnuitã, obligându-i pe debitori la muncã pe mosia lor. lordache Oprisan, de loc din Tunsesti, devenit logofãt al casei Iui Gh. Bogdan din Ciocani, rãmas stãpân pe mosiile acestuia, plecat si nemaiîntors de Ia Paris, "flind harnic si cuminte a stiut a se folosi de prilej", a adunat multe întinderi de pãmânt si pe Valea Horãietii, în prima jumãtate a secolului. In 1817, biv vel medelnicerul împrumutã pe rãzesii din mosia Untesti - 65 de oameni semneazã contractul de împrumut - cu 1099 de lei pentru cheltuielile judecãtilor, cu vadea ,,pãr la Floriile viitor, iar pcntru dobândã sã-i secere la varã grâul ce umia sã-1 semene pe 12 pãmânturi în Costesti sã-i dãrn si de tot omul câte o zi de clacã Ia alte munci ce le va cere.

In 1833, pentru a cumpãra pãrti de mosie ce fiisese ale lor, rãzesii din Untesti,. Costesti si Scânteiesti împrumutã de la Costache Conachi, marele logofãt, ce-si zicea si cavaler, ca si vomicul Lascãr Bogdan, fiind decorat cu ordin rusesc. 2.000 de galbeni olandezi pentru un an de zile, dobândã "Ia zece, unsprezece". Pentru "bunãtatea" de a-i împrumuta si încã cu o "dobândã legiuitã", ei primesc ca sã transporte cu "a noastre trasuri" (termen generic pentru mijloacele de transport, trase de animale), 600 de lespezi de piatra In marime de patru palme lungime si tot atatea latime si o palma muchea, de la Scheia Vaslui la satul dumisale Tiganesti, tinutul Tecuci "Zgarcitul si lacomul de bani" din tinerete, Costache Conachi, ajunge la varsta a treia un binefacator si milostiv. Razesii nu au putut sa-si indeplineasca obligatiile. Creditorul Conachi le-a dat crezare neputintei lor prin ingaduinta, prelungindu-Ie vadeaua, iar in 1840, ii iarta de 6 galbeni si de carat 141 de lespezi netransportate. Chiar daca actul filantropic e minor, Conachi i-a dat maretie prin inalta intelegere a oamenilor nevoiasi. Nimeni ca el n-a gasit o definire mai sublima de apoteoza, asemanandu-i pe saraci cu "Dumnezeu in haine zdrentuite".

Uneori dobanda la banii imprumutati este venitul pamantului pe care debitorul il cedeaza creditorului pe toata perioada pana la scadenta. In 1817, Varnav Ilie si Vasile Popa cu sotiile lor imprumuta 2.000 lei cu vadea de 5 ani, de la Gh. Oprisan cu dobanda venitul mosiei lor de 345 de stanjeni din Vladesti si Coroiesti, pe tot timpul de 5 ani. Preotul Banceanu din Untesti imprumuta patru galbeni, iar pentru dobanda, debitorul amaneteaza doi stanjeni de pamant cu dreptul creditorului de a se folosi de venit pana la achitarea imprumutului.

Haosul monetar sfarseste in 1867, cand este promulgata "Legea pentru infiintarea unui nou sistem monetar" si pentm "fabricarea monetelor nationale", prin care are se instituie sistemul monetar bimetalic, cu leul de aur si de argint. Ca subdiviziune a leului s-au batut monede de arama, de unu, doi, cinci si zece bani.

"Valea Horaietii- istorie si onomastica de la origine pana in prezent" de Horia Stamatin

Vizualizari: 748
Data creare: 22-01-2016 19:05:08

Mesaj catre cetatenii comunei Bogdanesti

Ion Dorobantu - Primarul Comunei BogdanestiDragi vizitatori,

Ideea de a construi acest site oficial al Primariei Bogdanesti a aparut din dorinta de a fi cat mai aproape de cetatenii acestei comunitati, de a le putea transmite care sunt obiectivele noastre pentru viitor.

Sarbatoarea comunei Bogdanesti, 30 august 2015

SARBATOAREA COMUNEI BOGDANESTI"LA STEJARUL LUI STEFAN CEL MARE SI SFANT"

Sărbătoarea comunei Bogdănești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt" ed. XVII

Sarbatoarea comunei Bogdanesti- Festivalul "La stejarul lui Stefan cel Mare si Sfant", ed. XVIISărbătoarea comunei Bogdănești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt", ediția XVII - 2016

2017 Sărbătoarea comunei Bogdănești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfant", ed XVIII

Sărbătoarea comunei Bogdanești - "La stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt", ediția a-XVIII-a - 2017 (1)Sărbătoarea comunei Bogdănești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfant" 2017

2018 Sărbătoarea comunei Bogdanești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt"

Sărbătoarea comunei Bogdanești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt", ediția a-XIX-a - 20182018 Sărbătoarea comunei Bogdanești - "La Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt", ediția a-XIX-a

Anunț program SIPOCA

Sipoca„Guvernare transparentă, deschisă și participativă - standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit"- cod SIPOCA 35